Preşedintele american Donald Trump a semnat joi un ordin executiv prin care impune sancţiuni economice şi de călătorie care vizează persoanele care lucrează la anchetele Curţii Penale Internaţionale împotriva cetăţenilor americani sau a aliaţilor SUA, cum ar fi Israelul, repetând un demers pe care l-a făcut şi în timpul primului său mandat, relatează Reuters.
Măsura coincide cu vizita la Washington a premierului israelian Benajmin Netanyahu, care – împreună cu fostul său ministru al apărării şi un lider al grupului militant palestinian Hamas – este căutat de CPI din cauza războiului din Fâşia Gaza.
Deocamdată, SUA nu au anunţat numele persoanelor sancţionate.
În timpul primei administraţii Trump, în 2020, Washingtonul a impus sancţiuni procurorului de atunci Fatou Bensouda şi unuia dintre principalii săi asistenţi în legătură cu ancheta CPI privind presupuse crime de război comise de trupele americane în Afganistan.
Sancţiunile includ îngheţarea oricăror active americane ale celor desemnaţi şi interzicerea intrării în Statele Unite a acestora şi a familiilor lor.
CPI, care are 125 de membri, este o instanţă permanentă care poate urmări în justiţie persoane pentru crime de război, crime împotriva umanităţii, genocid şi crima de agresiune împotriva teritoriului statelor membre sau a cetăţenilor acestora.
Statele Unite, China, Rusia şi Israelul nu sunt membre CPI şi nu îi recunosc jurisdicţia.
Trump a semnat ordinul executiv după ce săptămâna trecută democraţii din Senatul SUA au blocat un efort condus de republicani de a adopta o legislaţie care să instituie un regim de sancţiuni vizând tribunalul pentru crime de război.
Luna trecută, surse au declarat pentru Reuters că instanţa a luat măsuri pentru a proteja personalul de posibilele sancţiuni americane, plătind salariile cu trei luni în avans, în timp ce se pregătea pentru restricţii financiare care ar putea paraliza tribunalul pentru crime de război.
În decembrie, preşedintele tribunalului, judecătoarea Tomoko Akane, a avertizat că sancţiunile ar „submina rapid operaţiunile tribunalului în toate situaţiile şi cazurile şi ar pune în pericol însăşi existenţa sa”.
Rusia a luat, de asemenea, în vizor Curtea Penală Internaţională. În 2023, CPI a emis un mandat de arestare pe numele preşedintelui Vladimir Putin, acuzându-l de crima de război pentru deportarea ilegală a sute de copii din Ucraina. Rusia a interzis intrarea procurorului-şef al CPI, Karim Khan, şi l-a plasat pe acesta şi pe doi judecători ai CPI pe lista sa de persoane căutate.
Alternativa de Constanța
