Activiştii Greenpeace România au protestat duminică pe şantierul proiectului Neptun Deep, la capătul conductei Tuzla-Podişor, solicitând oprirea imediată a proiectului de extracţie de gaze din Marea Neagră.
„În timp ce România încă nu şi-a revenit după inundaţiile devastatoare, autorităţile şi guvernul îşi dau acordul pentru un proiect fosil uriaş care ar accelera şi mai mult schimbările climatice, cu efecte devastatoare. Greenpeace România cere oprirea imediată a proiectului de extracţie de gaze din Marea Neagră, având în vedere multiplele riscuri şi probleme pe care le prezintă”, transmite Greenpeace Romania
Activiştii Greenpeace România susţin că procesul de aprobare „a fost viciat în complicitate cu autorităţile române”. Potrivit acestora, instalarea gazoductului onshore dedicat Neptun Deep înaintea obţinerii tuturor avizelor pentru proiect ridică mari semne de întrebare în legătură cu obiectivitatea procesului de aprobare şi a instituţiilor implicate.
Greenpeace România susţine că infrastructura offshore a proiectul Neptun Deep afectează două situri Natura 2000. În plus, cei 300 de km de gazoduct Tuzla-Podişor vor traversa opt situri Natura 2000, dintre care patru sunt desemnate de interes comunitar pentru habitate şi patru pentru păsări. Pe lângă cele menţionate anterior, ruta mai trece prin trei situri Ramsar, toate fiind zone de protecţie a păsărilor (unele primare, altele secundare).
Greenpeace România precizează că a acţionat în instanţă companiile OMV Petrom şi Romgaz, Primăria şi Consiliul Local Tuzla, Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea – Litoral, Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare Marină „Grigore Antipa” şi Agenţia pentru Protecţia Mediului Constanţa pentru nereguli în procesele de aprobare şi lipsă de transparenţă în legătură cu date cruciale ce vizează substanţele toxice ce vor fi deversate în Marea Neagră. De asemenea, organizaţia de mediu a lansat o petiţie pentru protejarea Mării Negre şi oprirea proiectului Neptun Deep care a strâns deja peste 40.000 de semnături.
George Niculescu: Care e scopul acestor organizații? De cine sunt plătite?
Referitor la acest proiect, George Niculescu, șeful ANRE, declara că proiectul Neptun Deep va da șansa României de a deveni independentă din perspectiva aprovizionării cu gaz natural „Este un proiect foarte important – peste 4 miliarde de euro investiții în exploatarea acestui zăcământ. Va da șansa României de a deveni independentă din perspectiva aprovizionării cu gaz natural și nu doar că tot consumul țării noastre va fi asigurat din producție națională ci vom asigura securitatea energetică și pentru alte state din regiune, pentru că producția va fi atât de mare încât va acoperi consumul, iar surplusul se va duce la export. Zăcământul acesta Neptun Deep este primul zăcământ din Marea Neagră de unde România extrage gaze naturale“, a subliniat George Niculescu.
În continuare, Niculescu a precizat faptul că „gazele naturale din Marea Neagră se extrag de peste 30 de ani și nu am avut nici un fel de problemă din perspectiva mediului înconjurător. N-am avut situații care să afecteze ecosistemul. În 2022, a început exploatarea unui nou zăcământ de gaze naturale de către compania națională Black Sea Oil and Gas, care ce au făcut? Au forat și au început să extragă gaze naturale dintr-un zăcământ din Marea Neagră. La Corbu pe plajă intră conduct și face joncțiunea cu sistemul național de transport. Am văzut noi, constănțenii, ecosistemul din zona aceea afectat de doi ani de zile de când se extrag gaze naturale? De ce mergem cu ideea aceea că lucrul acesta s-ar întâmpla la zăcământul Neptun Deep, dacă istoria ne arată că toate investițiile făcute pentru a exploata gazele naturale din Marea Neagră au fost făcute conform celor mai exigente standarde din lume“. Care este scopul? Să rămânem dependenți de gazul rusesc, se întreabă retoric șeful ANRE. „E mai bine să nu ne producem singuri gazul și să rămânem dependenți de un gaz din import? E bine să plătim gazele și să le importăm din altă țară? Asta ne dorim? Sau ne dorim, într-adevăr, să exploatăm bogățiile pe care le avem, să le folosim pentru bunăstarea noastră și a economiei românești?! Aceste organizații încep să pună obstacole în fața acestui proiect. Care e scopul acestor organizații? De cine sunt plătite? Cine e în spatele lor și cine le alimentează dorința de a bloca un proiect benefic pentru România?“, a precizat Niculescu menționând, totodată, că primele foraje vor avea loc la începutul anului viitor, iar primele molecule vor intra în sistemul național de transport la începutul anului 2027.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.