A.F. 22 septembrie 2024 | 00:00 1393
Economistul Eugen Rădulescu, consilier al guvernatorului Băncii Naţionale a României, atrage atenția că în anul 2025 românii vor plăti pentru deciziile pe care politicienii le-au luat în anul electoral actual. Acesta a criticat dur derapajele fiscale din anii electorali, din cauza cărora se ajunge la creşterea deficitului.
„De fiecare dată, în prag de alegeri, deficitul bugetar al României creşte. Creşte, şi creşte mult. Nu se întâmplă nicăieri în lume aşa ceva, sau, mă rog, în lumea civilizată! Nicăieri nu întâmpini, în an electoral, e explozie a cheltuielilor bugetare. Se produc mici derapaje, se produc mici alunecări, dar nu derapaje de această amploare, cum se întâmplă la noi de fiecare dată.
Şi întrebarea pe care mi-am pus-o este: de ce? Păi cred că răspunsul este: lipsa de cultură economică a electoratului, până la urmă, care nu realizează cât de serioasă este situaţia la care putem ajunge ca urmare a derapajelor fiscale din anii electorali şi această situaţie îi face pe politicieni să fie foarte generoşi”, a declarat Eugen Rădulescu la Digi 24.
Eugen Rădulescu susține că „din 2025 vom începe să plătim“
„Vine un moment în care orice facem trebuie plătit. La anul va trebui să plătim, de la anul trebuie să plătim. Nu cred că plătesc ei, impozitele le plătim noi. Probabil le plătesc şi ei, câte unii, dar au grijă să nu plătească prea mult pentru că există suficiente reglementări – şi deficitul bugetar la noi de asta e atât de mare, cât este, nu pentru că avem o fiscalitate mică, ci pentru că avem excepţii şi nu ştiu cum naiba excepţiile astea se duc exact acolo. (…)
Din 2025 începem să plătim. Întrebarea care se pune este dacă vom reuşi să o facem într-o manieră onorabilă? Ce înseamnă o manieră onorabilă? Să avem o scădere de deficit care să fie crezută de pieţe fără să bulverseze economia, asta este marea problemă”, a adăugat Eugen Rădulescu, citează stiripesurse.ro.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
