C.C. 29 septembrie 2024 | 00:00 519
Partida Romilor Pro-Europa, condusă de Nicolae Păun, a coagulat, în urma unei analize a situației din comunitățile de romi și a contextului politic actual, o nouă viziune pentru următorii 10 ani asupra dezvoltării și emancipării comunităților de romi. Aceasta este inclusă în programul identitar „Romi pentru România” și se bazeză pe cinci piloni: educație, sănătate, dezvoltare comunitară, identitate și cultură, politici publice și legislație pentru romi. Ce părere are secretarul de stat din Ministerul Culturii, Mădălin Voicu, despre această speță?
Romi pentru România susține o modernizare a vieții oamenilor ce fac parte din această etnie și comunitate, dar, totodată subliniază și dorința lor de emancipare în foarte multe aspecte ale vieții sociale. De asemenea, își propune să combată și abandonul școlar, care, printre copiii rromilor, este ridicat. Anual, mai mult de jumătate dintre elevii din meniul rural renunță la școală în clasa a opta.
Întrebat ce părere are despre inițiativa lui Nicolae Păun și despre programul Romi pentru România, Mădălin Voicu a afirmat că inițiativa nu e rea, e chiar bună, problema e cu cine lucrezi, cum îți prezinți proiectul și cât de serios este el. „Eu, în principiu, pledez pentru corecția unor erori care se fac în societatea românească, dar, întâi, romii trebuie să-și demonstreze capacitățile. Romul trebuie întâi să demonstreze că el merită toată atenția. Este și nevoie de o asimilare corectă, fără subiectivisme. Eu cred că proiectul este bun, însă trebuie și noi să avem selecții și pretenții pentru tot ce invocăm. Trebuie ca toți cei ce aparțin acestei etnii să demonstreze că au capacitatea să se alinieze acestor condiții. Trebuie să aducă un aport ca ei să fie băgați în seamă în sensul bun.“
În același timp, Voicu a declarat pentru Replica prezența Muzeului Național de Istorie și Cultură al Rromilor în cadrul Muzeului Satului din București, considerând că această comunitate are cultura necesară deschiderii unei asemenea instituții. Totuși, noutatea ce urmează a fi promovată este cea a Teatrului Țigănesc, care este în stadiu de proiect, deocamdată. Voicu susține că acest tip de spectacol este o foarte bună demonstrație a culturii etniei rome, urmând să fie puse în scenă diverse piese de teatru jucate de actori ce își asumă apartenența etnică. Termenul punerii în practică a acestui proiect este de un an, maxim doi.
Așadar, comunitatea romă poate fi inclusă în societatea românească, mai ales dacă aceasta are intenții serioase, pe care toată lumea se așteaptă să le demonstreze.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
