Unde ne adăpostim, în caz de război? Vezi unde sunt și cum arată buncărele din municipiul Constanța. Video

Constanța este unul dintre cele mai importante puncte strategice ale României la Marea Neagră. Portul, infrastructura militară și proximitatea față de zonele tensionate din regiune plasează orașul în centrul arhitecturii de securitate a NATO. Totuși, când vine vorba despre protecția populației, cifrele arată o realitate mai puțin confortabilă: numărul adăposturilor de protecție civilă este limitat, iar capacitatea lor este mult sub populația orașului.

Constanța ocupă o poziție importantă pe flancul estic al României, fiind principalul oraș la Marea Neagră și un punct important în structura de securitate a NATO. În contextul tensiunilor actuale, discuțiile despre pregătirea pentru situații de criză au devenit tot mai frecvente. 

Deși există planuri și structuri instituționale pentru gestionarea unor situații de urgență, realitatea infrastructurii de protecție civilă ridică semne de întrebare.

buncăr situat pe strada Egretei

Numărul adăposturilor disponibile, capacitatea acestora și investițiile minime din ultimii ani indică faptul că orașul nu ar putea oferi protecție tuturor locuitorilor în cazul unui scenariu extrem.

Adăposturile civile nu sunt suficiente

Unul dintre cele mai discutate aspecte când vine vorba de pregătirea pentru război este infrastructura de protecție civilă. În multe orașe din România, inclusiv în Constanța, adăposturile de protecție civilă sunt puține și insuficient modernizate.

În raza orașului Constanța sunt 64 de adăposturi de protecție civilă. Problema este capacitatea lor. În total, aceste buncăre pot adăposti aproximativ 7.000 de persoane, un număr foarte mic raportat la populația orașului.

Adăposturile sunt amplasate în principal la subsolul blocurilor și au dimensiuni diferite, între 48 și 220 de metri pătrați. Conform normelor, fiecărei persoane îi revine aproximativ un 1 mp de spațiu.

Construcția lor este gândită pentru situații extreme: pereți groși, uși metalice etanșe, sisteme de filtro-ventilație, grupuri sanitare și ieșiri de salvare. Aceste caracteristici le permit să ofere protecție în cazul bombardamentelor sau al contaminării chimice.

Investiții limitate în ultimii ani

În ultimii ani au existat lucrări de reabilitare, însă la scară redusă. În 2020 au fost reparate șase adăposturi de protecție civilă, printre care cele situate pe bulevardul Tomis și pe strada Egretei.

strada Egretei, bloc AV22,

În 2022 au fost efectuate lucrări la alte șase adăposturi aflate pe aleea Egretei, aleea Solidarității și alte zone din oraș. Contractul pentru aceste lucrări s-a ridicat la aproximativ 319.965 de lei fără TVA. În 2023 au fost reabilitate alte șapte adăposturi.

Chiar și așa, numărul total al buncărelor rămâne insuficient pentru o populație de peste 250.000 de locuitori.

„Primul venit, primul servit“

Într-o situație de criză majoră, accesul în adăposturi s-ar face în limita capacității disponibile. Practic, regula ar deveni „primul venit, primul servit“.

Autoritățile recomandă cetățenilor să se informeze din timp despre locația celui mai apropiat adăpost și să își stabilească un plan de evacuare împreună cu familia.

De asemenea, legea nr. 481/2004 privind protecția civilă, obligă oamenii să își asigure mijloacele individuale de protecţie, trusa sanitară, rezerva de alimente şi apă, precum şi alte materiale de primă necesitate pentru protecţia familiilor lor

Ce trebuie făcut în caz de alarmă 

În cazul transmiterii alarmei, cetățenii trebuie să se deplaseze rapid către cel mai apropiat adăpost de protecție civilă.

Accesul în buncăr este organizat de o echipă de adăpostire care este compusă din doua persoane care locuiesc în clădire. Prioritate au femeile, copiii, vârstnicii, bolnavii și persoanele cu dizabilități.

Odată intrați în adăpost, oamenii trebuie să respecte câteva reguli esențiale:

• să execute cu strictețe dispozițiile date de șeful adăpostului sau ale personalului de serviciu pe adăpost;
• să țină în poziție de pregătire masca contra gazelor și mijloacelor de protecție;
• să urmărească modul de comportare a copiilor;
• să transporte imediat în adăpost cele necesare unei șederi mai îndelungate;
• să ajute șeful adăpostului pentru menținerea ordinii și disciplinei;
• să păstreze liniștea și să nu producă panică în cazul deteriorării adăpostului
• să ia parte activă la activitățile desfășurate pentru înlăturarea avariilor, să acorde primul ajutor răniților, persoanelor intoxicate
• să acorde prioritate copiilor, femeilor, bătrânilor, persoanelor ce nu se pot deplasa singure.

Se interzice:

• a face zgomot și a umbla fără rost;
• a cupla sau a decupla iluminatul electric, agregatele;
• a fuma, a aprinde lumânări, chibrituri, lămpi cu petrol;
• a închide sau a deschide ușile metalice;
• a folosi fără aprobare uneltele genistice existente în adăpost;
• a arunca reziduuri menajere sau gunoaie în alte locuri decât cele indicate.

Instituțiile responsabile de situații de urgență au planuri pentru scenarii de risc major, inclusiv conflicte armate. Acestea includ proceduri de evacuare, coordonarea serviciilor de urgență și comunicarea cu populația. Eficiența lor depinde însă de infrastructura existentă, de capacitatea instituțiilor și de gradul de pregătire al cetățenilor.

Adăposturile din Constanța

Am efectuat o inspecție la două dintre adăposturile de protecție civilă situate pe strada Egretei: la blocul AV22 (scările A și B) și la blocul AV33 (scările C și D).

Fiecare adăpost are o suprafață de aproximativ 200 mp și o capacitate estimată de circa 200 de persoane.

Spațiile inspectate se aflau într-o stare bună, iar grupurile sanitare erau funcționale. De asemenea, la unul dintre adăposturi a fost identificat un sistem de filtro-ventilație, precum și existența unor ieșiri de urgență, aspecte care contribuie la asigurarea condițiilor necesare în situații de protecție civilă.

Video 1:

Adăposturile de protecție civilă sunt distribuite astfel:

• bulevardul Tomis, bloc TD 15 A, scara A, bloc TS14, scara B, bl. T10, scara B și scara C, bloc T14, scara A și scara B,  bloc 6B, scara A și scara B, bl. 10B,  scara A și scara B;
• strada I.G. Duca, bloc L4, scara A și scara B, bloc L45, scara A și scara B;
• strada București, bloc L18, scara A;
• aleea Garofiței, bloc L76, scara B și scara C, bloc L88, scara A și scara D;
• aleea Nalbei, bloc L119 A, scara B;
• strada Baba Novac, bloc L118B, scara A;
• strada Ștefan cel Mare, bloc M16;
• aleea Hortensiei, bloc C5, scara B;
• strada Orhideelor, bloc ST1, scara A și scara B;
• strada Tulcei, bloc S, scara A și scara B;
• strada Cpt. Dobrilă Eugeniu, bloc Y, scara C;
• strada Pajurei, bloc FE5, scara B;
• strada Dionisie cel Mic, bloc 68, scara A;
• strada Solidarității, bloc K2, scara A și scara B;
• strada Eliberării, bloc F3, scara B;
• strada Arcului, bloc C4, scara A, bloc A8, scara A și scara B, bloc A9, scara A și scara B;
• strada Badea Cârțan, bloc BC5,scara B și bloc BC9;
• strada Egretei, bloc AV22, scara A și scara B, bloc AV33, scara C și scara D;

• strada Magnoliei, bloc T1;
• strada Traian, blocurile K1 și K2;
• strada Pescarilor, bloc FZ 12A, scara A și bloc FZ 28A, scara A;
• bulevardul Ferdinand, nr. 32 A;
• strada Unirii, bloc C2, scara A;
• strada Grădiniței nr. 1B, bloc CS 1;
• strada Brizei nr. 1B-bloc OB1, nr. 1C-bloc OB2, nr. 1D-bloc OB3, nr.1E-bloc OB4, nr.1F- bloc OB5, nr. 1G-bloc OB6, nr. 1 H- bloc OB7;
• strada Lirei nr. 3A, bloc OB8 și nr.3B, bloc OB9.

Video 2:

.