Expoziția tezaurului dacic din Olanda, organizată fără o hotărâre de guvern

DISTRIBUIE

Premierul a confirmat că în cazul transferului artefactelor dacice la Muzeul Drents nu a existat o hotărâre de guvern, așa cum prevede legea.

Foto: Claudia Marcu

Publicat de Adina Sîrbu,
27 ianuarie 2025, 13:55

Premierul Marcel Ciolacu a confirmat, luni, faptul că în cazul expoziției organizate de autoritățile române cu piese din tezaurul dacic la Muzeul Drents din Regatul Țărilor de Jos nu a existat o hotărâre de guvern, subliniind că toate detaliile vor fi aflate în urma măsurilor dispuse la nivel guvernamental.

Șeful Executivului a fost întrebat de ce nu a existat o hotărâre de guvern privind transferul pieselor din tezaurul dacic în vederea organizării expoziției din Olanda, așa cum s-a întâmplat în cazul altor expoziții organizate de autoritățile române în străinătate.

„Este adevărat, vom afla toate detaliile”, a declarat Marcel Ciolacu.

Potrivit Ordonanței privind Protejarea Patrimoniului Cultural Național, pentru organizarea unor expoziții în străinătate sau realizarea unor proiecte culturale internaționale de către instituțiile publice muzeale, aflate în subordinea Ministerului Culturii, măsurile privind  organizarea acestora se aprobă prin hotărâre a Guvernului, în situația în care sunt implicate mai multe autorități și instituții publice.

România a mai participat la expoziții asemănătoare la Roma și Madrid în baza unor hotărâri de guvern.

Premierul a anunțat, ieri, organizarea la nivelul Guvernului a unei celule de criză pentru coordonarea eficientă a activităților de recuperare a celor patru piese de tezaur furate, precum și trimiterea Corpului de Control al Guvernului la Ministerul Culturii, pentru verificarea documentelor și condițiilor în care au fost trimise obiectele de patrimoniu în Olanda.

Tot ieri, conducerea Muzeului Național de Istorie și reprezentanții Ministerul Culturii au explicat că piesele de tezaur unice au fost exportate la Muzeul din Drents dat fiind faptul că este cel mai vechi muzeu de arheologie din Olanda și dispune de cele mai moderne dotări pentru asigurarea securității.

Piesele dacice furate au fost asigurate de o firmă olandeză, în contractul de împrumut al pieselor, semnat de reprezentanții celor două muzee, roman și olandez, figurând sume între 450.000 și 500.000 de euro pentru fiecare dintre brățările dacice, iar pentru Coiful din aur, de aproximativ 4,3 milioane de euro. În total, cele peste 600 de artefacte au fost asigurate pentru o sumă ce trece de 30 de milioane de euro.

Poliţia olandeză presupune că autorii jafului au fugit în Germania și nu exclude posibilitatea ca infractori români să fie implicaţi direct sau indirect în comiterea jafului. Obiectele de mare valoare pot fi folosite uneori ca mijloc de schimb de către infractori sau pentru a cere o răscumpărare.

O echipă formată din 35 de detectivi tactici, specialiști criminaliști, membri ai echipei naționale de artă a Unității Naționale de Expertiză și Operațiuni, lucrează la acest caz. Li se alătură și criminaliști români, este implicat și Interpolul, iar zeci de persoane au sunat deja la poliția locală să ofere ponturi pentru prinderea infractorilor.

Cunoscutul detectiv de artă Arthur Brand și-a exprimat speranța că hoții vor face alegerea corectă și coiful de la Coțofenești și cele trei brățări dacice vor fi recuperate.

Într-un interviu acordat jurnalistei Claudia Marcu, el a spus că „Poliția olandeză, care este foarte profesionistă, lucrează din greu, iar hoții vor fi prinși. Poate că va dura o săptămână, poate un an, dar vor fi prinși, fără îndoială.”


DISTRIBUIE

Știri recente

Căștile de copiat: tehnologie, tentație și consecințe într-o cultură a performanței rapide

În ultimii ani, expresia „căști de copiat” a devenit tot mai cunoscută, mai ales în rândul elevilor și studenților care caută soluții rapide pentru...

Bugetul pe 2026 intră în Parlament cu scandal în coaliție: PSD anunță amendamente, PNL avertizează asupra unei crize politice

Dezbaterile în Parlament pe proiectul bugetului de stat pe 2026 încep luni. Potrivit calendarului stabilit de conducerea celor două Camere ale Parlamentului, termenul limită...

Vameșul șef condamnat pentru luare de mită și-a construit un mastodont pe plajă… din salariul de bugetar

Fostul șef al Vămii din Portul Constanța, Ovidiu Tatu, același care, în 2021, împreună cu inspectorul vamal Daniel Cojocaru, a favorizat o rețea de...

Așa ceva! Cum explică conducerea Universității Ovidius secretizarea aspiranților la gradațiile de merit. Vezi ce bălării invocă!

Toate informaţiile care se referă la sau rezultă din activităţile unei instituţii sau autorităţi publice, ori ale unei regii autonome care utilizează bani publici...

Casa din Constanța a chirurgului Alexandru Pesamosca a fost dată uitării… din păcate. Video

15 martie 2026, Constanța, strada Libertății nr. 22. O adresă aparent banală, pe o stradă oarecare din Constanța. Doar că înscrisul de pe plăcuța...

Alte Știri

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

CONTACTEAZĂ-NE