Generalul (r), Virgil Bălăceanu, fostul reprezentant al României la Comandamentul NATO de la Bruxelles, a declarat pentru News.ro că, deşi este doar o presupunere, el crede că problematica aprobării date ucrainienilor de utilizare a rachetelor ATACAMS a fost discutată la întâlnirea dintre Joe Biden şi Donald Trump. Potrivit generalului, permisiunea se referă în mod specific la lovirea ţintelor militare, a grupării de contraofensivă pe care au constituit-o ruşii pentru scoaterea forţelor ucrainene din zona regiunii Kursk şi, ca atare, nu vor fi multe ţinte lovite, ţinând seama că au o cantitate limitată de rachete. Generalul consideră că folosirea unui număr limitat de rachete nu va aduce schimbări fundamentale în situaţia operativă, dar va consolida apărarea, mai ales în zona Kursk.
„Întrebuinţarea rachetelor este condiţionată, din punct de vedere militar, de cantitatea de rachete pe care o ai, şi nu cred că au o cantitate foarte mare ucrainenii. Acest tip de rachete au fost întrebuinţate şi în lovirea unor obiective din Crimeea şi din Lugansk. Permisiunea se referă în mod specific la lovirea ţintelor militare, a grupării de contraofensivă, pe care au constituit-o ruşii în vederea scoaterii forţelor ucrainene din zona regiunii Kursk. Ca atare, nu vor fi multe ţinte lovite, ţinând seama că au o cantitate limitată de rachete, trebuie să se prioritizeze foarte bine ţintele. Vorbim de ţinte militare într-o zonă a acţiunilor militare. Am convingerea că nu vor fi vizate ţinte civile”, afirmă Generalul Bălăceanu.
Kursk, călcâiul lui Ahile
Pe de altă parte, consideră generalul Bălăceanu, folosirea unui număr limitat de rachete nu va aduce schimbări fundamentale în situaţia operativă, dar va consolida apărarea, mai ales în zona Kursk, devenit „un călcâi al lui Ahile” în condiţiile încetării războiului, stabilirii unei linii de demarcaţie, demilitarizării zonelor limitrofe liniei de demarcaţie şi desigur al discuţiilor legate de problema teritoriilor, „o discuţie inevitabilă”.
„Cu cât rezistă mai mult ucrainenii în Kursk, mai ales să reziste şi o perioadă de timp după instalarea lui Trump ca preşedinte, cu atât mai mult dificultăţile legate de modul în care Putin va primi propunerele de încetare a focului şi armistiţiul din partea lui Trump – pentru că ne aşteptăm ca acest lucru să fie făcut de către Trump – sunt mai complicate”, spune generalul.
Bălăceanu a adăugat că Rusia, prin ambasadorul Federaţiei Ruse la ONU, a anunţat că ar agrea discuţiile legate de Ucraina şi desigur şi de aspectele relaţiilor îngheţate, de fapt, între Federaţia Rusă şi Statele Unite, însă, spune ambasadorul, „să se ţină seama de situaţia de pe teren”.
„Nu cred că Rusia va accepta retragerea din teritoriile ocupate, dar în acelaşi timp Rusia va cere, în condiţiile încetării focului şi ale unui armistiţiu, retragerea trupelor ucrainene din Kursk, ceea ce creează un dezechilibru în privinţa cerinţelor lui Putin: să se retragă trupele din Kursk, dar în schimb administraţia rusească, dacă vom avea o linie demilitarizată şi o prezenţă redusă a forţelor militare în apropierea liniei de demarcaţie, dar cele patru regiuni, mă refer la Herson, Zaporoje, Doneţk şi Lugansk, să rămână în componenţa Federaţiei Ruse”, a spus generalul.
Când am putea asista la „o altă atitudine a lui Trump”
Întrebat cât de posibil este scenariul retragerii ucrainenilor din Kursk, Bălăceanu a precizat că mai mult ca sigur aceştia nu se vor retrage.
„Ei se pot retrage din Kursk, într-o situaţie pe care o idealizăm, în condiţiile în care şi ruşii ar accepta să se retragă din cele patru regiuni sau cel puţin din Donbas. Ceea ce este imposibil, Rusia nu va accepta un asemenea lucru, aşa încât se poate ajunge la un blocaj. Dar problema Kursk-ului va deveni un punct critic, pentru că se poate invoca: partea ucraineană să agreeze retragerea din Kursk, iar partea rusă să agreeze retragerea din Donbas. Va fi o ofertă din partea lui Trump, nu? Un gen de pace nu forţată, ci impusă”, a explicat Virgil Bălăceanu.
Generalul a completat însă că, în condiţiile în care Federaţia Rusă respinge toate aceste propuneri, „vom asista, probabil”, la „o altă atitudine a lui Trump, care va continua sprijinul pentru Ucraina”. „Nu exclugem nici un asemenea scenariu”, a afirmat Bălăceanu.
Există riscul izbucnirii unui al treilea război mondial?
Referitor la probabilitatea izbucnirii unui al treilea război mondial, generalul Bălăceanu a răspuns: „Nu găsesc niciun element de justificare în condiţiile în care, repet, vor fi lovituri puţine şi vor viza ţinte militare dintr-o zonă a operaţiilor militare. Şi ruşii lovesc în adâncimea dispozitivului de apărare al ucrainenilor. Am şi eu dreptul, ca să mă apăr, să lovesc în adâncimea dispozitivului de contraofensivă al ruşilor în bătălia pentru Kursk. Se aplică principii şi legi ale luptei armate şi, dacă mergem mai departe, chiar al dreptului internaţional, din punct de vedere al dreptului pe care îl am, pentru autoapărare şi pentru apărare”
Alternativa de Constanța
