Summit-ul anual COP29 organizat de Naţiunile Unite în Baku, Azerbaidjan, s-a concentrat pe găsirea unor soluţii de finanţare pentru a combate schimbările climatice şi pe impactul preşedintelui ales al Statelor Unite, Donald Trump, asupra politicilor climatice globale, transmite CNBC.
Rich Lesser, preşedintele Boston Consulting Group, a subliniat rolul critic al SUA în economia globală şi dezvoltarea tehnologică, adăugând că poziţia lui Trump, cunoscut pentru scepticismul său faţă de schimbările climatice, ar putea duce la o accentuare a infrastructurii de combustibili fosili în SUA şi la o reducere a investiţiilor în decarbonizare.
În campania sa, Trump a criticat Legea de reducere a inflaţiei (Inflation Reduction Act), numind-o ”o înşelătorie verde” şi a promis să retragă finanţările necheltuite.
Delegaţia americană condusă de John Podesta a reafirmat angajamentul SUA faţă de politicile climatice şi Acordul de la Paris.
În schimb, preşedintele ales Trump a menţionat intenţia sa de a retrage din nou SUA din acest acord, ceea ce ar putea afecta eforturile internaţionale de limitare a încălzirii globale la 1,5 grade Celsius.
Preşedintele Băncii Mondiale, Ajay Banga, s-a arătat optimist, exprimându-şi speranţa că Trump va lua decizii bazate pe fapte şi pe raţiune practică, în timp ce Darren Woods, CEO-ul Exxon Mobil, a sugerat că rămânerea în Acordul de la Paris ar fi mai benefică pentru abordarea globală a emisiilor de carbon.
Trump a anunţat, de asemenea, intenţia de a extinde accesul la resursele petroliere americane şi de a accelera aprobările pentru permisele şi concesiunile federale necesare pentru producţia de petrol şi gaze naturale.
Potrivit lui Darren Woods, această strategie ar putea fi crucială pentru a asigura dezvoltarea de noi resurse şi pentru a compensa declinul natural al resurselor existente, asigurând stabilitatea pieţei energetice pe termen lung.
Alternativa de Constanța
