Conservatorii conduşi de fostul prim-ministru Boïko Borissov sunt în frunte la alegerile legislative de duminică din Bulgaria, însă persistă incertitudinea cu privire la posibilele combinaţii pentru formarea unui guvern stabil, după şapte alegeri în trei ani şi jumătate. La fel ca la alegerile din iunie, Gerb s-a clasat pe primul loc cu 26% din voturi, în faţa liberalilor proeuropeni de la CC/BD (15%) şi a naţionaliştilor pro-ruşi de la Vazrajdane (13%), potrivit exit-poll-urilor, relatează AFP.
Alegerile se ţin lanţ în cea mai săracă ţară din UE, unde suflul de schimbare împotriva conservatorilor din vara anului 2020, când Sofia a fost zguduită de manifestaţii anticorupţie, s-a stins complet. „Oamenii vor un guvern, stabilitate şi securitate”, a declarat Borissov în timp ce îşi exprima votul dimineaţa.
Dar, încă o dată, există riscul ca el să nu găsească aliaţi pentru a forma o majoritate într-un parlament extrem de fragmentat, în care se aşteaptă să fie reprezentate între şapte şi nouă partide. În timpul campaniei, Kiril Petkov, un fost premier liberal cunoscut pentru campania sa „anticorupţie”, a declarat că refuză să se asocieze cu acest politician veteran a cărui imagine a fost pătată.
Singura consolare a fost o uşoară creştere a prezenţei la vot, care s-a situat la 35% cu o oră înainte de închiderea urnelor. În urmă cu cinci luni, doar 34% dintre alegători s-au prezentat la urne, cel mai scăzut nivel de la căderea comunismului în urmă cu 35 de ani.
Sondajele de opinie arată că peste 60% dintre locuitori consideră că situaţia este „extrem de îngrijorătoare”. „Suntem sătui, asta e sigur”, a declarat Aneliya Ivanova la Sofia, înainte de vot. „Ne-am săturat să fim prinşi în acest carusel care se tot învârte, cu acelaşi rezultat la final”, a adăugat această informaticiană în vârstă de 33 de ani, făcând ecou sondajelor de opinie care arată că peste 60% dintre bulgari consideră situaţia „extrem de îngrijorătoare”.
În contextul acestei crize politice, fără precedent după 1989, partidul Vazrajdane (Renaştere) s-a impus ferm în peisajul politic. „Bulgaria trebuie să rămână o ţară independentă, liberă de ingerinţe străine”, a declarat duminică preşedintele său, Kostadin Kostadinov, făcând referire la Bruxelles şi Washington. Vazrajdane, care a fost foarte activ în campanie, poate profita de sprijinul electoratului său pentru o lege împotriva „propagandei ” LGBT+ în şcoli adoptată de Parlament în această vară la iniţiativa sa. Legea a fost inspirată direct de Rusia, într-o ţară care poate fi membră a NATO, dar este încă foarte rusofilă. „Influenţa lui Vazrajdane creşte până la punctul în care partidul devine un potenţial partener pentru Gerb”, a declarat pentru AFP Dobromir Jivkov, directorul institutului Market Links.
Borissov a deschis calea unei apropieri, recunoscând în acelaşi timp că „partenerii săi de la Bruxelles şi Washington nu vor permite ” un astfel de scenariu. De la invazia rusă în Ucraina, el s-a plasat în mod clar împotriva Moscovei, însă o eventuală victorie a lui Donald Trump la alegerile prezidenţiale americane ar putea schimba totul.
Alegerea candidatului republican şi „clemenţa sa faţă de păcatele corupţiei ” ar putea favoriza şi o coaliţie între Gerb şi fostul magnat Delyan Peevski, vizat de sancţiuni americane şi britanice. Deputatul în vârstă de 44 de ani a creat o facţiune separatistă în cadrul Partidului Minorităţii Musulmane (MDL), care a obţinut rezultate mai bune decât se aştepta şi se află pe locul patru, cu aproape 10% din voturi.
În timp ce manipularea alegerilor, o practică endemică în Bulgaria, era aşteptată conform presei, parchetul a lansat sute de anchete înainte de scrutin. Mai mult de 70 de persoane suspectate de cumpărare de voturi au fost arestate, în special în regiunile cu un puternic electorat MDL.
Criza, care îngrijorează investitorii străini, a suspendat reformele anticorupţie şi de tranziţie energetică, punând în pericol plata a miliarde de euro din fonduri europene. Situaţia a condus, de asemenea, la amânarea aderării la zona euro şi a aderării depline la spaţiul Schengen de liberă circulaţie. Ca să nu mai vorbim de costul organizării celor şapte alegeri, care se ridică la peste 300 de milioane de euro.
Alternativa de Constanța
