Preşedintele american Joe Biden a prezentat vineri scuze istorice popoarelor amerindiene, ai căror copii au fost smulşi familiilor lor timp de peste un secol de către stat pentru a fi plasaţi în pensionate în care au fost maltrataţi cu scopul unei asimilări forţate, ”un păcat care ne pătează sufletul”, relatează AFP.
Obiectivul acestor pensionate era să şteargă cultura, limba şi identitatea amerindienilor. Mulţi copii au fost supuşi în acestea unor violenţe fizice, psihologice sau sexuale, potrivit unui recent raport guvernamental.
Pres. Biden delivers remarks to Arizona’s Gila River Indian Community, in a visit the president says is to „right a wrong.”
„It’s been 10 years since a sitting president came and visited Indian country. That’s simply much too long.” https://t.co/AqQmbhJH7L pic.twitter.com/HfBXQZZRB2
— ABC News Politics (@ABCPolitics) October 25, 2024
”Îmi cer scuze în mod oficial, în calitate de preşedinte al Statelor Unite, pentru ceea ce am făcut noi”, a declarat Joe Biden în Rezervaţia Gila River, în Arizona, după ce a cerut să se respecte un moment de reculegere în memoria ”persoanelor pierdute şi generaţiilor care trăiesc cu acest traumatism”.
Aceste pensionate au existat de la începutrul secolului al XIX-lea şi până în anii ’70. Potrivit raportului guvernamental, cel puţin 973 de copii au murit în aceste structuri.
”Copii veneau la şcoală, erau dezbrăcaţi, părul lor despre care li se spunea că este sacru le era tăiat. Numele lor erau literalmente şterse, înlocuite cu un număr sau un nume în engleză”, a enumerat preşedintele american.
Unii erau ”obligaţi la munci forţate, alţii erau adoptaţi fără consimţământul părinţilor lor biologici, alţii lăsaţi morţi şi îngropaţi în morminte anonime”, a dăugat el într-un discurs pătimaş.
Este vorba despre ”unul dintre cele mai oribile capitole ale istoriei americane”, a subliniat Joe Biden. ”Durerea cauzată va fi mereu o marcă a ruşinii importante, o pată în istoria americană”.
BISERICA, IMPLICATĂ
Aceste scuze – rare – sunt ”atât de istorice încât nu sunt sigură că pot să exprim impactul în mod adecvat”, a declarat joi secretara de Interne Deb Haaland, prima secretară amerindiană din Statele Unite. Ele ”înseamnă mai mult decât pot exprima cuvintele”.
La iniţiativa sa a fost lansată o mare anchetă în 2021, care s-a încheiat cu un raport detaliat. Ea a fost într-un turneu, intitulat ”Drumul vindecării” în 12 comunităţi amerindiene, pentru a da victimelor ocazia să-şi împărtăşească mărturiile.
”Timp de peste un secol, zeci de mii de copii autohtoni, încă de la vârsta de patru ani, au fost smulşi familiei lor şi comunităţii lor pentru a fi plasaţi cu forţa în internate gestionate de către Guvernul american şi instituţii religioase”, a declarat secretara. ”Asta include propria mea familie”.
Interior Sec. Deb Haaland, the first Native American Cabinet member, talks about her family’s trauma at federal boarding schools ahead of Biden’s planned apology, and tells Gila River Indian Community the U.S. “failed to annihilate our languages, our traditions, our life ways.” pic.twitter.com/xXgVInaHOk
— The Recount (@therecount) October 25, 2024
”Timp de decenii, acest teribil capitol a fost ocultat de cărţile noastre de istorie”, a adăugat ea.
Episcopii catolici americani au recunoscut în mod oficial anul acesta rolul Bisericii în ”traumatismele” la care au fost supuşi amerindienii şi au prezentat scuze.
În Canada vecină avea loc aceaşi practică a pensionatelor, iar ţara a deschis în ultimii ani ochii asupra acestei pagini sumbre a istoriei sale.
Rana a fost redeschisă în 2021 prin descoprirea a peste 1.000 de morminte anonime în incintele fostelor penionate catolice pentru autohtoni.
Într-o vizită în Canada, în vara lui 2022, Papa Francisc a cerut ”iertare pentru răul comis”.
SERIE DE MĂSURI
Administraţia lui Joe Biden a implementat o serie de măsuri în vederea susţinerii naţiunilor amerindiene şi îmbunătăţirii relaţiilor cu statul federal.
Mai multe locuri ancenstrale au fost desemnate ”monumente naţionale”, s-au dat decrete în vederea impunerii unor consultări ”regulate” şi ”robuste” ale guvernămintelor amerindiene de către agenţiile federale şi s-au investit miliarde de dolari în construirea unor infrastructuri în rezervaţiile amerindiene.
Vizita lui Joe Biden intervine în plină campanie prezidenţială a vicepreşedintei sale Kamala Harris împotriva republicanului Donald Trump, într-o cursă extrem de stânsă.
A Joe Biden no lo sacan mucho a hacer campaña estos días. Pero hoy visita la reserva nativoamericana de Gila en Arizona, buscando movilizar hasta el último voto. pic.twitter.com/2f6V6AzQoF
— David Alandete (@alandete) October 25, 2024
În 2020, Joe Biden a obţinut o victorie la limită în Arizona, un stat-cheie care ar putea, împreună cu altele, să stabilească rezultatul scrutinului în noiembrie şi care este unul dintre statele în care populaţia amerindiană este cea mai importantă în Statele Unite.
Alternativa de Constanța
