Volumul „Istoria Bibliotecii Academiei Române 1919 – 1947” (trei tomuri) a fost lansat marţi, în Aula Academiei Române.
Partea I trece în revistă, în afară de conturarea personalităţilor celor trei directori, contextul istoric în care au activat Academia şi Biblioteca ei, adică viaţa politică într-o ţară şi într-o lume frământate (începând cu deceniul al patrulea al secolului al XX-lea) de confruntarea dintre fascism şi comunism. Se trec în revistă colecţiile, Fondul de Periodice şi Fondul de Carte. Partea a II-a este destinată fondurilor de Manuscrise, Carte românească şi Carte rară, iar Partea a III-a întregeşte zestrea cu Stampe, Fotografii, Hărţi, Muzică şi Cabinetul de Numismatică.
La evenimentul de lansare, au vorbit prof. ing. Nicolae Noica, director general al Bibliotecii Academiei Române, acad. Ioan-Aurel Pop şi Episcopul vicar patriarhal Paisie Sinaitul care a transmis mesajul Preafericitului Patriarh Daniel.
„O istorie a bibliotecii Academiei Române nu s-a mai făcut până acum”, a subliniat acad. Ioan-Aurel Pop, şi e puţin probabil că se va mai scrie alta în curând „de aceea proiectul care se desfăşoară destul de alert sub ochii noştri e o realizare remarcabilă, fără precedent, întreprinsă sub direcţia actualului director, profesorul Nicolae Noica, membru de onoare al Academiei Române. Toţi cei care au fost sceptici cand s-a lansat proiectul au văzut că treaba merge înainte cu succes, că volumele şi tomurile, şapte tomuri apărute până astăzi, masive, apar unul după altul şi că acoperă treptat toată viaţa instituţiei”.
Acad. Ioan-Aurel Pop a amintit locul unic pe care îl au colecţiile speciale aflate în patrimoniul Bibliotecii Academiei „pentru conservarea manuscriselor şi cărţilor rare, nu doar din România, ci şi din Europa. Dintre ele, colecţia de manuscrise este cea mai bogată din ţară, iar colecţiile cabinetului de stampe, cele ale cabinetului de numismatică, ale cabinetului de muzică, ale cabinetului de hărţi sunt adevărate puncte de referinţă în domeniu. Nici o lucrare de istorie a ştiinţelor sau disciplinelor individuale şi de istoria culturii nu se poate realiza fără apelul la zestrea acestui aşezământ. Custozii şi în mare măsură valorificatorii acestor valori sunt bibliotecarii, majoritatea lor cercetători în diferite domenii cărora le aduc un omagiu şi pe această cale”.
În luna noiembrie, va fi deschis muzeul de la Biblioteca Academiei.
„Multă lume spune astăzi că bibliotecile nu-şi mai au rostul şi că vor deveni muzee ale cărţii. Se poate, dar nu aş zice, în momentul actual, momentul fiind, pentru mine, ca istoric, să zicem, cam un secol, dacă ne gândim la durata lungă, pentru că nu toate cărţile se pot pune în formă digitală, nici toate documentele, nici toate izvoarele. Vă dau câteva exemple. La bibliotecă se află şi o colecţie de sigilii. Unele sunt prinse în documente, altele nu. Sigiliul nu se poate studia online. Avem cabinetul numismatic, care se va deschide acum, în curând, într-o formă nouă, după părerea mea, unul dintre cele mai importante, colecţia întreagă numismatică din Europa. Categoric, de la Munchen încoace este o colecţie unică. O monedă sau o medalie nu o poţi studia online. În primul rând, cercetătorul, cu voia custozilor, trebuie s-o pipăie, s-o vadă şi s-o descrie. Deci biblioteca rămâne, după mine, un tezaur, care va fi folosit mult timp de acum încolo de adevăraţii cercetători. Altminteri, te poţi uita la o fotografie online. O vezi şi scrii ceva despre obiectul respectiv”, a mai spus preşedintele forului academic.
Patriarhul Daniel a scris în mesajul său, prezentat de Episcopul vicar patriarhal Paisie Sinaitul, despre patrimoniul Bibliotecii Academiei Române, care reprezintă o uriaşă comoară, „iar mai presus de valoarea materială, de inventar este cea mai completă colecţie a tot ce a a produs mai valoros spiritualitatea românească de la începuturile ei şi până astăzi. Înfiinţată în anul 1867, în zorii modernităţii noastre, deşi a traversat regimuri politice diferite, a trecut prin războaie, ocupaţii politice, Biblioteca Academiei Române, indisolubil legată de istoria Academiei Române, a cunoscut un progres continuu, vizibil astăzi prin seria de volume dedicate istoriei acestei instituţii, care a găsit clipa prielnică a istoriei şi oamenii potriviţi pentru a tezauriza şi promova, şi mai ales pentru a oferi celor de azi moştenirea valoroasă a experienţei generaţiilor anterioare.”
„Prin acest proiect, care scoate la lumină şi oferă generaţiilor tinere accesul la diferite domenii de cunoaştere, la documentare serioasă, la un patrimoniu adeseori uitat sau neglijat (manuscrise, carte veche, stampe, monede, medalii, hărţi ş.a.), Biblioteca Academiei Române rămâne un reper intelectual actual şi un ghid avansat de cunoaştere”, a subliniat Patriarhul Daniel
Prof. ing. Nicolae Noica a prezentat colecţiile Bibliotecii Academiei Române, nestematele aflate în depozitele Bibliotecii Academiei Române şi marii donatori, despre care se vorbeşte pe larg în cele trei volume.
Alternativa de Constanța
