Cele mai sărace 26 de ţări din lume, în care trăiesc 40% dintre persoanele afectate cel mai mult de sărăcie, au datorii mai mari decât în orice alt an de după 2006 şi sunt tot mai vulnerabile la dezastre naturale şi alte situaţii de criză, arată un raport al Băncii Mondiale, potrivit Reuters.
Raportul constată că aceste economii sunt astăzi, în medie, mai sărace decât erau în pragul pandemiei COVID-19, chiar dacă restul lumii şi-a revenit în mare măsură după COVID şi şi-a reluat traiectoria de creştere.
Publicat cu o săptămână înainte de începerea la Washington a reuniunilor anuale ale Băncii Mondiale şi Fondului Monetar Internaţional, raportul confirmă un regres major al eforturilor de eradicare a sărăciei extreme şi subliniază eforturile Băncii Mondiale din acest an de a strânge 100 de miliarde de dolari pentru a alimenta fondul său de finanţare pentru cele mai sărace ţări din lume, Asociaţia Internaţională pentru Dezvoltare (IDA).
Cele mai sărace 26 de economii studiate, care au venituri anuale pe cap de locuitor mai mici de 1,145 dolari, depind din ce în ce mai mult de granturile IDA şi de împrumuturile cu rată a dobânzii aproape zero, deoarece finanţarea de pe piaţă s-a epuizat în mare măsură, a precizat Banca Mondială. Ponderea medie a datoriei în PIB, de 72%, a atins cel mai ridicat nivel din ultimii 18 ani, iar jumătate din grup se află fie în situaţie de îndatorare dificilă, fie într-un risc ridicat de a se afla în această situaţie.
Majoritatea ţărilor incluse în studiu se află în Africa Subsahariană, de la Etiopia la Ciad şi Congo, dar lista include şi Afganistan şi Yemen.
Două treimi dintre cele mai sărace 26 de ţări se află fie în conflicte armate, fie au dificultăţi în menţinerea ordinii din cauza fragilităţii instituţionale şi sociale, care inhibă investiţiile străine, şi aproape toate exportă mărfuri, expunându-le la cicluri frecvente de creştere şi descreştere, se arată în raport.
„Într-o perioadă în care o mare parte a lumii s-a îndepărtat pur şi simplu de ţările cele mai sărace, IDA a fost colacul lor de salvare”, a precizat într- un comunicat economistul şef al Băncii Mondiale, Indermit Gill. „În ultimii cinci ani, şi-a vărsat majoritatea resurselor financiare în cele 26 de economii cu venituri mici, menţinându-le pe linia de plutire în timpul obstacolelor istorice pe care le-au suferit”.
În mod normal, IDA este realimentată la fiecare trei ani cu contribuţii din partea ţărilor care deţin acţiuni la Banca Mondială. A strâns o sumă record de 93 de miliarde de dolari în 2021, iar preşedintele Băncii Mondiale, Ajay Banga, îşi propune să depăşească această sumă cu promisiuni de peste 100 de miliarde de dolari până la 6 decembrie.
Dezastrele naturale au afectat şi mai mult aceste ţări în ultimul deceniu. Între 2011 şi 2023, dezastrele naturale au fost asociate cu pierderi anuale medii de 2% din PIB, de cinci ori mai mari decât media ţărilor cu venituri mici şi mijlocii, ceea ce indică necesitatea unor investiţii mult mai mari, a afirmat Banca Mondială.
Raportul a recomandat, de asemenea, ca aceste economii, care au sectoare informale mari care operează în afara sistemelor lor fiscale, să facă mai mult pentru a se ajuta. Printre aceste măsuri se numără îmbunătăţirea colectării impozitelor prin simplificarea înregistrării contribuabililor şi a administrării fiscale şi îmbunătăţirea eficienţei cheltuielilor publice.
Alternativa de Constanța
