La fel ca în Constana, locul de parcare este una dintre cele mai mari probleme pentru şoferii din Bucureşti. Numărul prea mare de maşini face ca autorităţile să nu mai poată face faţă cererilor pentru abonamentele anuale. Deşi unii plătesc câteva sute de lei, alţii sunt nevoiţi să facă împrumut la bancă pentru a pune avea spaţiu pentru maşină.
Dacă la Constanța, un loc de parcare ajunge să se vândă și cu 10.000 de euro, proprietar fiind persoană fizică, ei bine, Capitala ne face concurență. Diferența este că în București, o primărie de sector vinde locul de parcare pe bani mulți. Deşi pare greu de crezut, locul de parcare din Bucureşti pentru care este nevoie de împrumut la bancă costă nu mai puţin de 30.000 de lei, adică aproape 6.000 de euro. Probabil vă întrebaţi cum s-a ajuns la această sumă? Ei, bine, Primăria Sectorului 3 a decis să aducă bani frumoşi la buget prin scoaterea la licitaţie a mai multor locuri de parcare. Astfel, dintre cele 792, unul s-a dat cu suma de 30.000 de lei, în timp ce cel mai mic preţ a fost de 500 de lei.
Este important de ştiut că licitaţia se plăteşte o singură dată, în anii următori beneficiarul fiind nevoit să plătească doar taxa stabilită de primărie, aceasta fiind cuprinsă între 300 şi 600 de lei.Deşi se fac mii de locuri de parcare noi în fiecare an, conducătorii auto tot se plâng de faptul că nu au unde îşi lăsa maşinile. Acest lucru este cauzat de faptul că aceştia deţin mai multe autoturisme, susţin autorităţile locale.
La Constanța, 10.000 de euro un loc de parcare
Replica a scris, recent, că în cartierul Boreal, un loc se vinde cu aproape 10.000 de euro. Lichidatorul unei societăți deținută de un fost partener de afaceri de-ai lui Florin Beiu vinde două locuri de parcare cu 20.000 de euro. Dar nu le cumpără nimeni!
Firma lui Tifer Pro M.A.I. Construct, abonată la contractele cu statul, s-a umplut de datorii, iar lichidatorul a vândut tot ce a putut. Inclusiv locul de parcare nr.16 situat pe strada Verona, la prețul de 42.299 lei exclusiv TVA.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
