„Protejarea zonelor umede pentru viitorul nostru comun” este tema aleasă în anul 2025.
Publicat de Adina Sîrbu,
2 februarie 2025, 14:46
Ziua Mondială a Zonelor Umede este celebrată anual la 2 februarie, începând din 1997, de către părțile semnatare ale Convenției de la Ramsar, adoptată în 1971.
„Protejarea zonelor umede pentru viitorul nostru comun” este tema aleasă atât pentru Ziua Mondială a Zonelor Umede din 2025, cât și pentru cea de-a 15-a reuniune a Conferinței părților contractante la Convenția privind zonele umede (COP15), care va avea loc în Victoria Falls, Zimbabwe, în perioada 23-31 iulie 2025.
Tema se concentrează pe două concepte cheie: unitatea noastră și viitorul nostru. Evaluând și protejând împreună aceste ecosisteme bogate în biodiversitate și inspirând acțiuni în numele lor, ne putem proteja viitorul și bunăstarea comune. Cu toții ne dorim o lume în care oamenii de pretutindeni, să poată continua să beneficieze de serviciile de susținere a vieții pe care le oferă zonele umede.
În septembrie 1991, Rezervația Biosferei Delta Dunării a fost prima și cea mai mare zonă umedă de importanță internațională, în special ca habitat al păsărilor de apă, inclusă de România pe lista Convenției Ramsar. În prezent, în România sunt desemnate 20 de situri RAMSAR, ce acoperă o suprafață de aproape 1,2 milioane de hectare.
De Ziua Mondială a Zonelor Umede, WWF (Fondul Mondial pentru Natură) România atrage atenția asupra posibilității reale ca Delta Dunării să piardă 2.500 de hectare în favoarea agriculturii intensive și cere protejarea zonei renaturate și a celei inundate de la Carasuhat, precum și declararea lor „zone de reconstrucție ecologică de interes național”.
Incertitudinile planează în continuare asupra zonei Carasuhat din Delta Dunării, zonă parțial renaturată printr-un proiect european între 2012 și 2016 și apoi parțial inundată în 2023. Însă o sentință judecătorească din decembrie 2024 amenință să impună secarea celor 2.500 de hectare de Deltă, în zona Carasuhat de lângă Mahmudia și Beștepe.
„Zona Carasuhat, care este în pericol să fie secată din nou, include și partea reconstruită ecologic între 2012 și 2016, prin proiectul european în care am fost parteneri și pe care noi o considerăm un model pentru viitorul Deltei,” a spus Orieta Hulea, directoarea WWF România. „La Mahmudia – Carasuhat s-a dovedit în ultimii 9 ani că investițiile în refacerea naturii funcționează și pot aduce prosperitate comunităților locale. Un astfel de model nu trebuie distrus, ci păstrat și replicat în cât mai multe zone din Delta Dunării și nu numai. WWF România este alături de comunitățile locale din Mahmudia și Beștepe care doresc păstrarea deltei de lângă casa lor, o deltă care a început să le ofere venituri din turism sustenabil și pescuit și care le oferă perspectiva unui viitor.”
Cei care vor să contribuie la salvarea zonei, pot semna petiția găzduită de site-ul WWF România, adresată Guvernului României și Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, prin care aproape 9.000 de semnatari cer o Hotărâre de Guvern care să permită apei să rămână în Carasuhat și, în același timp, să permită despăgubirea concesionarilor agricoli.
Din 2016 până acum, numărul pensiunilor de la Mahmudia s-a triplat, oamenii locului se întorc din țări străine și își deschid afaceri, pentru că, odată cu apa, s-a întors și viața la Mahmudia și Beștepe. Localnicii trăiesc din pescuit și turism, iar 97% din comunitatea locală, care beneficiază de avantajele oferite de natură – mijloace de trai și soluții utile pentru adaptarea la schimbările climatice – își dorește păstrarea zonei inundate așa cum e, contrar intereselor companiilor agricole din zonă, după cum a declarat biologul Camelia Ionescu, manager program ape WWF România pentru Radio Constanța.
Astăzi, Ziua Internațională a Zonelor Umede a fost marcată, la Muzeul Național al Țăranului Român, printr-un eveniment ce a inclus discuții despre viitorul zonei Carasuhat (Delta Dunării, brațul Sfântu Gheorghe) și vernisajul expoziției „Carasuhat: Apa rămâne, viața rămâne”, cu fotografii ce surprind o parte din uimitoarea biodiversitate a zonei, realizate de Adrian Năsturică, Lucian Mîndruță și Andrei Prodan.
