Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a respins contestaţiile formulate de către doi foşti deţinuţi francezi de la Închisoarea Militară americană de la Guantanamo Bay (Cuba) ale abandonării procedurilor judiciare în 2021 de către Curtea de Casaţie într-o anchetă cu privire la ”tortură” în timpul detenţiei acestora în închisoarea americană, relatează AFP.
Reclamanţii Nizar Sassi şi Mourad Benchellali au fost arestaţi în Afganistan după invazia americană, în urma atentatelor de la 11 septembrie 2001 şi au fost încarceraţi apoi până în 2004 la baza militară americană din Cuba.
Amândoi acuză autorităţile americane de ”detenţie ilegală” şi ”tortură în lagărul Guantanamo între 2002 şi 2004”.
Evenimente
14 noiembrie – Maratonul Agriculturii
20 noiembrie – Eveniment News.ro – Orașul meu – Acasă și la birou
Ei contestau la CEDO ”imunitatea de stat” acordată militarilor care au acţionat din ordinul Guvernului american.
Însă, potrivit acestei hotărâri pronunţate joi de către CEDO, acordarea unei astfel de imunităţi într-o procedură civilă urmăreşte ”scopul legitim de respectare a dreptului internaţional în vederea favorizării curtoaziei şi bunelor relaţii între state”.
Reclamanţii nu au fost împiedicaţi ”să-şi exprime revendicările” în tribunalele franceze, iar accesul lor la jurisdicţie ”nu a fost, astfel, închis doar din cauza existenţei unei astfel de imunităţi”, precizează CEDO.
Avocaţii lui Nizar Sassi şi Mourad Benchellali cataloghează această hotărâre a CEDO, într-un comunicat trimis vineri AFP, drept ”de neînţeles”, o ”regresie îngrijorătoare”.
Avocaţii William Bourdon şi Vincent Brengarth denunţă o hotărâre ”contrară unei schimbări în dreptul internaţional de 30 de ani, potrivit căreia nu poate exista niciun obstacol juridic în calea victimelor celor mai mari crime internaţionale ca tortura la care au fost supuşi clienţii” lor.
Cei doi avocaţi anunţă că sesizează Marea Cameră a CEDO, instanţa supremă a Curţii, care face oficiu de Curte de Apel.
În ianuarie 2021, Curtea de Casaţie franceză a respins recursurile reclamanţilor, argumentând că faptele incriminate constituie ”acte care ţin de exercitarea suveranităţii statului”.
O primă ordonanţă de abandonare a procedurilor în curs de desfăşurare a fost emisă în 2017 de către un jduecător de instrucţie şi a fost confirmată în decembrie 2019 de către Curtea de Apel a Parisului.
Alternativa de Constanța
