Germania a intrat miercuri seara într-o perioadă de criză politică majoră, prin destrămarea fragilului Guvern de coaliţie al cancelarului Olaf Scholz, care deschide calea unor probabile alegeri anticipate la începutul lui 2025, relatează AFP.
Acest cutremur nu putea pica într-un moment mai prost pentru prima economie europeană, care se confruntă cu o gravă criză industrială şi care este îngrijorată de repercusiunile asupra comerţului şi securităţii sale a alegerii republicanului Donald Trump ca preşedinte al Statelor Unite.
Coaliţia heterocolită din care fac parte Partidul Social Democrat (SPD), Verzii (ecologişti) şi Partidul Liberal (FDP) s-a făcut ţăndări în urma destutirii ministrului Finanţelor Christian Lindner, liderul liberalilor.
”Avem nevoie de un Guvern capabil să acţioneze şi care să aibă forţa să ia deciziile necesare pentru ţara noastră”, a pledat cancelarul social-democrat într-o alocuţiune solemnă.
În urma unor ”ultimatumuri” ale ministrului său al Finanţelor, susţinătorul unui rigorism bugetar strict, Olaf Scholz a apreciat că nu mai are ”suficientă încredere în vederea continuării unei cooperări”.
Ceilalţi miniştri liberali şi-au anunţat miercuri seara plecarea din Guvern, privându-l astfel pe Scholz de o majoritate în Bundestag (Camera Deputaţilor).
VOR CRUCIAL LA JUMĂTATEA LUI INAUARIE
Cancelarul a anunţat că le va cere, la 15 ianuarie, deputaţilor să se pronunţe asupra organizării unor alegeri anticipate.
Această decizie este rezultatul mai multor luni de certuri între cele trei partide din Guvern pe tema politicii economice de purtat, care s-a accentuat în timpul pregătirii bugetului aferent lui 2025, care este necesar să fie adoptat cu orice preţ în noiembrie.
În cazul în care aleşii din Bundestag vor să aibă loc alegeri legislative anticipate înainte de termen, în septembrie 2025, ele vor putea să aibă loc ”cel mai târziu la sfârşitul lui martie”, a anunţat Olaf Scholz.
Ministrul Economiei şi Climei, ecologistul Robert Habeck, consideră că nu existră nicio îndoială şi că partidul său va susţine calea ”alegerilor anticipate ordonate”.
Olaf Scholz şi Christian Lindner şi-au prezentat nemulţumirile în presă.
Christian Lindner ”mi-a trădat prea adesea încrederea” , l-a acuzat Olaf Scholz, denunţând un comportament ”egoist”.
Bardul austerităţii bugetare i-a replicat imediat, reproşându-i cancelarului faptul că antrenează ţara ”într-o fază de incertitudine” prin această ”ruptură calculată a acestei coaliţii”.
Divorţul s-a consumat după o zi de negocieri de criză, organizate la sediul Cancelariei, cu scpoul încercării salvării Executivului condus de către Scholz din 2021.
”Aceasta nu este o zi bună pentru Germania şi nici pentru Europa”, a deplâns ministrul de Externe Annalena Baerbock, altă reprezentantă Verzilor.
Joi, la Budapesta, la un summit al Comunităţii Politice Europene (CPE), cancelarul urmează să depună eforturi să-şi asigure partenerii europeni, dar şi pe preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, căruia Berlinul îi este al doilea susţinător.
Spargerile colaiţiei sunt foarte rare în Germania, iar Olaf Scholz voia iniţial să o conducă pe-a sa până la viitoarele alegeri legislative, prevăzute la 28 septembrie 2025.
Însă echipa guvernamentală este subminată de luni de zile de disensiuni politice – cu privire la economie şi imigraţie – şi de certuri personale.
UMBRA LUI TRUMP
Fără liberali şi fără o majoritate în Parlament, Olaf Scholz speră să poată rezista câteva luni, să conducă un Guvern minoritar şi să obţină adoptarea unor legi.
El a anunţat că-i va propune liderului poziţiei conservatoare CDU-CSU, Friedrich Merz, să ”coopereze în mod constructiv în problemele cruciale pentru ţara noastră”, şi anume în domeniul economiei şi apărării.
Olaf Scholz spera ca alegerea lui Donald Trump, un adept al protecţionismului şi confruntărilor diplomatice, să oblige coaliţia să-şi strâgă rândurile.
Însă s-a produs contrariul. FDP a apreciat că alegerile din Statele Unite fac şi mai urgentă o schimbare a direcţiei economice a Germaniei.
Dacă ar avea loc alegeri mâine, opoziţia conservatoare s-ar clasa pe primul loc cu peste 30% dintre voturile exprimate, potrivit unor sondaje, iar liderul acesteia Friedrich Merz ar fi favorit la postul de cancelar.
Însă el ar întâmpina, la rândul său, dificultăţi să formeze o coaliţie majoritară, în contextul în care Partidul Alternativa pentru Germnaia (AfD, extremă dreapta) se clasează pe locul doi în sondaje.
Alternativa de Constanța
