Curtea de Apel București a respins ca inadmisibilă contestația la executare formulată de Alina Bica în dosarul favorizării omului de afaceri Ovidiu Tender. Instanța consideră că fosta șefă DIICOT și-a executat pedeapsa în Italia, astfel încât nu mai are ce să conteste în România. Astfel, Alina Bica a scăpat de executarea pedepsei de patru ani de închisoare.
Alina Bică
Fosta șefă DIICOT Alina Bica a scăpat de executarea pedepsei de 4 ani de pușcărie pentru favorizarea omului de afaceri Ovidiu Tender. Aceasta solicită despăgubiri de peste un milion de euro statului român pentru alte două dosare în care a fost achitată: cel referitor la presupusa mită de 17.500 de euro primită pentru a-l scăpa de dosar pe Horia Simu și cel de abuz în serviciu cu privire de despăgubirile pe care Gheorghe „Stelu” Stelian le-a primit de la Agenția Națională pentru Restituirea Proprietăților (ANRP). În motivarea magistraților Curții de Apel București este menționat faptul că nu poate fi contestată executarea unei pedepse deja ispășite.
„Constată Curtea de Apel București că, la data de 28.03.2024, a fost depusă o copie a hotărârii Tribunalului de supraveghere Bari nr. 599/2024, prin care se arată că a fost finalizată executarea pedepsei recunoscute de Curtea de Apel din Bari la data de 27.11.2020, irevocabilă la data de 22.12.2020. Aşadar, la acest moment procesual, ulterior pronunţării soluţiei contestate, motivele, de fapt, care au condus la stabilirea cu autoritate de lucru judecat că hotărârea pronunţată de Curtea de Apel din Bari nu constituie un impediment pentru a pune în executare executarea pedepsei (…) au dispărut. Reține Curtea de Apel București că (instanțele din România – n.r.) au reținut că «mandatul de executare a pedepsei închisorii nu rămâne fără obiect înainte de executarea de către persoana condamnată a pedepsei pe teritoriul Italiei (…), în cazul în care persoana condamnată ar evada sau s-ar sustrage de la executarea pedepsei pe teritoriul statului italian».
Așadar, apreciază Curtea de Apel București că, la acest moment procesual, pedeapsa de 4 ani de închisoare la care contestatoarea a fost condamnată prin sentința penală din 29.11.2016, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția Penală, a fost executată. A avut în vedere completul de judecată că «în acest sens, trebuie să se constate că pedeapsa închisorii cu suspendarea executării reprezintă o pedeapsă în sensul articolului 54 din CAAS (n.r. – Convenția de Aplicare a Acordului Schengen), întrucât sancționează comportamentul ilicit al unei persoane condamnate».
Respectiva pedeapsă trebuie considerată ca fiind «în curs de executare» din momentul în care condamnarea a devenit executorie și în timpul termenului de încercare. Ulterior, după expirarea termenului de încercare, pedeapsa trebuie considerată «executată» în sensul aceleiași dispoziții. Or, nu poate fi considerată întemeiată formularea unei contestaţii la executare privind deducerea unei perioade de privare de libertate dintr-o pedeapsă care a fost deja executată. (…) Concluzionând, atât timp cât în cauza dedusă judecăţii există un impediment la executare dat de principiul «non bis in idem», indiferent de motivele care au condus la refuzul autorităţilor italiene de predarea a contestatoarei (Bica Alina Mihaela – n.r.), (…) are în vedere completul de judecată că riscul oricărei greșeli făcute de organul de urmărire penală sau de o instanță trebuie suportat de stat, iar erorile nu trebuie remediate în detrimentul persoanei în cauză”, se arată în documentul citat.
Tribunalul București, cât și Curtea de Apel București au respins în trecut cererile fostei șefe DIICOT Alina Bica menționând că „simpla recunoaștere de către autoritățile italiene a hotărârii de condamnare nu constituie motiv de anulare a mandatului de executare a pedepsei închisorii”.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
