Dificultăţile lingvistice, găsirea unui loc de muncă şi accesul dificil la sănătate, piedici în integrare invocate de refugiați.
Publicat de Adina Sîrbu,
24 februarie 2025, 14:07
Cele mai mari obstacole pentru copiii ucraineni şi familiile lor care şi-au găsit refugiu în România sunt cele legate de accesul la servicii de sănătate, urmate îndeaproape de dificultăţile legate de locuinţă, potrivit unei anchete a Salvaţi Copiii România, publicată luni.
Ancheta a avut la bază un chestionar online, se bazează pe 676 de răspunsuri valide, informaţiile fiind oferite la nivel de familie/gospodărie. Familiile pentru care s-au oferit răspunsurile totalizează 2.243 de membri, dintre care 1.088 de copii şi 1.155 de adulţi, iar perioada de culegere a datelor este 29 ianuarie – 5 februarie.
În ceea ce priveşte accesul la educaţie, doar 16,1% dintre părinţii ai căror copii sunt înscrişi în sistemul românesc de educaţie sunt de părere că aceştia nu se confruntă cu nicio dificultate la şcoală. Principalele dificultăţi indicate sunt barierele lingvistice (74,9%) şi suprasolicitarea generată de frecventarea în paralel a două sisteme de educaţie (34,5%), a transmis organizaţia.
Conform sursei citate, ponderea ridicată a familiilor care semnalează imposibilitatea sau dificultatea de a acoperi nevoile legate de sănătate este „şi mai îngrijorătoare”, dacă se ţine cont de faptul că doar 16,7% dintre respondenţi au menţionat că niciun membru al familiei lor nu s-a confruntat cu probleme de sănătate în ultimele şase luni.
Întrebaţi dacă se simt bine conectaţi şi integraţi în comunitatea românească, aproape jumătate dintre participanţii la consultare au afirmat că nu au atins acest nivel (47,2%), în timp ce 17% au sentimentul de integrare. Diferenţa este reprezentată de indecişi.
Deşi relativ puţini dintre respondenţi au sentimentul de conectare şi integrare, peste trei sferturi dintre ei (77,2%) consideră că românii sunt primitori.
În schimb, dificultăţile lingvistice, cea de a găsi un loc de muncă bine remunerat şi accesul dificil la sănătate sunt motive care îi fac pe mulţi dintre respondenţi să simtă că România nu le poate deveni acasă, a mai indicat Salvaţi Copiii.
4 din 5 familii cuprinse în consultare au sosit în România în urmă cu peste un an (86,8%), iar aproape 7 din 10 (69,7%) au o durată de ședere pe teritoriul României de peste 2 ani, în timp ce ponderea celor abia ajunși este foarte redusă, doar 7% dintre respondenți indicând un interval de sub 6 luni de la sosire.
În ceea ce privește intenția de a rămâne în România, cea mai mare parte dintre familiile chestionate se află într-o situație de incertitudine. 56,7% au optat pentru răspunsul „Nu știu”, iar ponderea celor care au în vedere o relocare în viitorul apropiat (mai puțin de un an) este foarte redusă (3,7%). Aproape 2 din 5 respondenți (39,6%) intenționează să rămână în țara noastră pentru cel puțin încă un an.
Până în prezent, Salvați Copiii România a oferit sprijin pentru 367.500 de persoane, dintre care 184.800 de copii ucraineni și 182.700 de adulți.
Începând din aprilie 2022, Salvați Copiii, pe lângă punctele de lucru de la granițe și zone de tranzit, a deschis mai multe Centre de Consiliere și Servicii Integrate în întreaga țară pentru a oferi asistență copiilor ucraineni și familiilor acestora. În ultimii trei ani, 19.496 de copii și 23.415 de adulți au beneficiat de serviciile oferite în aceste centre.
Sursă: comunicat
